Cadrul geografic in comuna Racova

Teritoriul localitatii Racova se află situat in partea centrală a Moldovei, in nordul judetului Bacau.
Din punct de vedere fizico-geografic, localitatea apartine depresiunii Cracau-Bistrita, subunitate a Subcarpatilor Moldovei, mai exact pe versantul stang al sectorului inferior al Vaii Bistritei, in capatul de sud-est al depresiunii.

Localitatea Racova se afla la o distanta de 3 km. fata de orasul Buhusi si la 20 km. de municipiul Bacau, resedinta judetului cu acelasi nume. Pe glob, pozitia localitatii se afla la intersectia paralelei 46 grade 43’ latitudine nordica cu meridianul 26 grade 21’ longitudine estica.
Teritoriul comunei se afla invecinat la vest cu orasul Buhusi si localitatile Marginea si Runc, la est cu comuna Beresti Bistrita şi comuna Iteşti – recent înfiinţată, la sud cu comunele Garleni si Blagesti, localitati ce apartin judetului Bacau, iar la nord de comuna Bahna, judetul Neamt.
Are o suprafata de 32,61 kmp. pe care traieste o populatie de 3602 locuitori. Situat in zona subcarpatica, pe Valea Bistritei, teritoriul localitatii Racova a oferit conditii favorabile de viata si locuire inca din cele mai vechi timpuri, locuitorii avand la indemana lemnul, piatra si apa atat de necesare primelor asezari omenesti. Cele mai vechi urme de viata materiala din apropierea comunei Racova se afla la Buda (comuna Blagesti) localitate vecina Racovei, din timpul paleoliticului superior, apartinand fazelor de dezvoltare a culturii Gravettiene.

In aprilie 1970, in urma unor cercetari de suprafata intreprinse de prof. Dr. I. Mitrea de la Muzeul Judetean de Istorie Bacau, in satul Gura-Vaii, ce apartine satului Racova si pe Dealul Halmacioii, pe malul stang al paraului Glodu apar la suprafata fragmente ceramice neolitice apartinand culturii Cucuteni, punctul fiind situat la nord-est de localitatea Gura-Vaii.
Din aceeasi cercetare au fost descoperite fragmente ceramice si oase indicand o necropola din epoca bronzului, probabil cultura Costisa, in locul numit Tintirim, situat pe malul drept al paraului Dogaru, in dreapta drumului ce duce la Halmacioaia, in localitatea Gura-Vaii.
Cercetarile intreprinse au descoperit asezari carpice din secolele II-III d.Ch. la Fagetel (8 km. de Racova) si asezari prefeudale pentru secolele V-VI la Manoaia-Costisa (la 10 km. de Racova).

Dupa cum rezulta din ultimul recensamant general agricol din 2002-2003,comuna Racova are o suprafata totala de 3261 ha. din care 2113 ha teren agricol si 1148 ha. teren neagricol si padure.
Pe categorii de terenuri, suprafata comunei este structurata astfel:
-arabil 1529 ha.
-vii 29 ha.
-livezi 14 ha.
-pasune 429 ha.
-fanete 112 ha.
-padure 943 ha.
-ape,balti,lacuri – 51 ha.
-curti-cladiri – 120 ha.
-alte terenuri – 34 ha.
Întinderea comunei, deşi relativ redusă, prezintă o gamă destul de variată de aspecte naturale privite din multiple puncte de vedere fizico-geografic: relief, vegetaţie, faună de sol, subsol, etc.

Structura populatiei. Conform recensamantului populatiei si al locuintelor efectuat in anul 2002, comuna Racova are o populatie de 3602 locuitori, la un numar de 1304 gospodarii. Populatia stabila este de 3535 locuitori.
Din cei 3602 locuitori, 1652 sunt barbati si 1750 femei.
Persoanele cu varste intre 0-19 ani reprezinta 18% din totalul populatiei, adica 650 locuitori, intre 20-65 ani sunt 1789 locuitori reprezentand 0,49% iar persoanele peste 65 ani reprezinta un procent de 33% respectiv 1163 locuitori.
Densitatea populatiei este de 110,4 locuitori/kmp. Rata natalitatii a fost in anul 2001 de 9,6 % la mia de locuitori iar rata mortalitatii a fost tot in 2001 de 15,9% la mia de locuitori.

1 -DATE GEOGRAFICE

a – suprafata comunei = 3.300 ha;
b – este amplasata in zona de deal;
c – are in componenta satele: Racova,Halmacioaia,Gura Vaii si Iliesi;
d – este limitrofa cu or.Buhusi si la o distanta de 22 Km.de mun.Bacau;
e – distanta fata de mun.Bacau este de 22 Km.;
f – pe raza comunei Racova trece D.N.15;
2 – SOCIO– DEMOGRAFICE
a – numarul total de locuitori este de 3.600 locuitori;
b – structura pe sexe = 1650 barbati si 1750 femei;
- structura pe varste = intre 0-18 ani = 740;intre 19 – 40 ani = 1122;intre 41 – 60 ani = 880;peste 60 ani = 858;
- structura etnica = 99% ROMANI si 1% RROMI
c – apartenenta religioasa = 95% ORTODOCSI si 5% ROMANI ;
3 – EDUCATIE
- fara studii = 12;
- studii primare = 1060;
- gimnaziu = 655;
- liceu = 530;
- scoala profesionala = 760;
- studii superioare = 40;
- studii postuniversitare = 12;
- rata de scolarizare = 94%;
- numarul de copii aflati in situatia de abandon scolar = 12;
- numarul si profolul unitatilor scolare de pe raza comunei: Scoala “ION BORCEA “ si Scoala Gura Vaii cu clase I – VIII si scolile cu clasele I – IV din satele Halmacioaia,Iliesi si de pe strazile Letcana si Racova Ses;
4 –OCUPARE,FORTA DE MUNCA,VENITURI
- populatie active 1780 si populatie inactiva 1820;
- populatie ocupata 1240 si somera 20;
- principalele domenii de activitate ; agricultura privata ,comert,mica industrie si munci necalificate;
- numarul persoanelor aflate in evidenta ca fiind plecate la munca in strainatate sunt de 340;
- ortodocsi = 3420 si 180 catolici;
- medic Muha Iulia Gabriela si Directorul scolar Lazar Maria.

Subsolul şi resursele lui

Satele comunei Racova nu posedă bogăţii deosebite în subsol. Documentele vremii începutului de secol XX scot în evidenţă activităţi de extragere a petrolului în Racova, prelucrat ulterior la rafinăria amplasată la ieşirea din oraşul Buhuşi, în vecinătatea comunei Costişa, judeţul Neamţ.
Datorită capacităţii reduse de prelucrare şi concurenţei, rafinăria a fost lichidată. Ultima sondă a funcţionat în lunca Bistriţei până în anul 1960.
Pe teritoriul comunei Racova avem carieră de piatră şi de nisip în lunca Bistriţei, unde prin anii 1950 s-a amenajat balastiera din care se aproviziona cu pietriş şantierul hidrocentralei de la Stejaru-Bicaz şi celelalte baraje amenajate pe cursul Bistriţei.
Lutul galben existent din abundenţă a fost utilizat pentru chirpici şi cărămidă, iar pânza de apă freatică alimentează izvoarele fântânilor fiecărui sat.
Există zone unde pânza de apă freatică se găseşte la suprafaţă, dar şi situaţii când se găseşte la peste 25 m adâncime – cazul zonei centrale a satului Racova dar şi chiar peste 70 m adâncime în satul Ilieşi, unde oamenii au săpat fântâni.
Apa este bună de băut, dar există şi zone cu apă cu conţinut ridicat de sare.
Chiar centrala hidroelectrică Racova este amplasată pe o rocă de sare care se dizolvă şi ameninţă construcţia, scoasă din funcţiune în anul 2004.

Vegetaţia

Teritoriul se află într-o zonă cu caracter de tranziţie între stepă şi pădurile zonei umede, care a constituit în trecut sediul unor mişcări oscilatorii de înaintare şi retragere a pădurii în funcţie de modul cum au evoluat condiţiile climaterice.
Datorită creşterii numărului populaţiei de-a lungul timpului şi implicit a măririi suprefeţelor cultivate s-a ajuns la o reducere substanţială a suprafeţelor împădurite, producând şi unele efecte nefavorabile, precum:
- Diminuarea cantitativă a nivelului anual de precipitaţii;
- Micşorarea debitului pânzei freatice;